Primii arbori de cafea provin din Cornul Africii. Triburile autohtone se pare că măcinau fructele de cafea nedecorticate, iar apoi amestecau acestă pastă cu grăsime animală. Formau mici bile din acest amestec şi erau folosite de războinici a le da energie în luptă.
În acele vremuri se credea că proprietăţile stimulatoare ale cafelei sunt un fel de euforie religioasă. Acestă băutură si-a câştigat o reputaţie mistică, învăluită în mistere şi asociată preoţilor şi vracilor. Au apărut două mari legende pentru a explica descoperirea acestui bob magic.
Conform uneia dintre poveşti, un păstor a observat că turma lui de capre a devenit mai vioaie după ce amâncat fructele sub formă de cireşe roşii dintr-un tufiş sălbatic. Dn curiozitate, a gustat el însuşi fructul. Încântat de efectele sale revigorante, a dost văzut dansând cu caprele de către un grup de călugări. În curând călugării au început să fiarbă boabele şi să folosească lichidul pentru a sta treji pe toată durata ceremoniilor de noapte.
Cealaltă povestire spune că un dervish musulman a fost condamnat de duşmanii lui să rătăcească prin deşert. Delirând, omul a auzit o voce care i-a poruncit să mănânce fructul arborelui de cafea care era lângă el. A încercat să le înmuaie în apă, dar nereuşind, a băut pur şi simplu lichidul. Interpretând supravieţuirea şi energia ca un semn al lui Allah, s-a întors printre ai săi şi a împărtăşit tuturor credinţa şi reţeta lui.